SEGM'ENT, (1, 2, 3) segmente, s.n., (4) segmenţi, s.m. 1. S.n. Porţiune dintr-o figură, limitată cel puţin într-o parte de marginile ei. ◊ Segment de dreaptă = porţiune dintr-o dreaptă mărginită de două puncte. Segment de cerc = parte dintr-un cerc cuprinsă între o coardă si arcul subîntins. 2. S.n. Porţiune definită dintr-un întreg, nedetasată de acesta. Segment din coloana vertebrală. 3. S.n. Fiecare dintre inelele (sau părţile) care alcătuiesc corpul unor vieţuitoare. 4. S.m. Garnitură metalică a unui piston, care serveste la etansarea spaţiului liber dintre acesta si cilindrul în interiorul căruia se deplasează, sau la răzuirea uleiului de pe pereţii interiori ai cilindrului. - Din fr. segment, lat. segmentum.
Sursă : DEX'98 (43503)  - bogdang

SEGM'ENT s. 1. v. inel. 2. v. metamer.
Sursă : Sinonime (209026)  - siveco

segm'ent (tehn.) s. m., pl. segm'enţi
Sursă : DOR (281181)  - siveco

segm'ent (porţiune dintr-un întreg) s. n., pl. segm'ente
Sursă : DOR (281182)  - siveco

SEGM'ENT ~e n. 1) Porţiune de dreaptă sau de curbă delimitată de două puncte fixe sau de două extremităţi. ~ de cerc. 2) Parte distinctă a unui întreg. ~ de intestin. 3) Fiecare dintre inelele care alcătuiesc corpul unor vieţuitoare; metamer. 4) Garnitură metalică inelară a unui piston. /<fr. segment, lat. segmentum, germ. Segment
Sursă : NODEX (352945)  - siveco